Toate tipurile de probleme din capitol, explicate pas cu pas: cum recunoști fiecare tip, ce lege aplici, un exemplu rezolvat complet și probleme pe care le rezolvi singur, cu indiciu și rezolvare.
Toate problemele din acest capitol se rezolvă la fel. Învață acești pași și aplică-i de fiecare dată, chiar și la problemele care par ușoare.
| Dacă problema are… | folosește… | tipurile |
|---|---|---|
| un fulger și secunde până la tunet | d ≈ 340 m · Δt | 1 |
| o mărime și o unitate (palmă, pas, pahar) | n = X / u | 2 |
| unități diferite (km, cm, mg, mL) | scara conversiilor | 3 |
| laturi ale unei suprafețe sau ale unei cutii | S = L · l, V = L · l · h | 4 |
| un corp scufundat într-un cilindru gradat | V = V2 − V1 | 5 |
| un teanc de foi, o hartă cu scară | d = D / n, dreal = dhartă · k | 6 |
| mai multe măsurători ale aceluiași lucru | media și eroarea | 7 |
| ore, minute, secunde, ceasuri | Δt = t2 − t1 | 8 |
| oscilații sau rotații numărate | T = Δt / n | 9 |
| mai multe corpuri cântărite, tara | adunarea sau diferența maselor | 10 |
| masă și volum | ρ = m / V | 11, 12 |
| X, n, u | mărimea măsurată, numărul, unitatea | — |
| S | aria | m² |
| V | volumul | m³, L |
| x̄, Δx̄ | valoarea medie și eroarea medie | unitatea mărimii |
| t, Δt | momentul și durata | s |
| T, ν | perioada și frecvența | s, Hz |
| m | masa | kg |
| ρ | densitatea | kg/m³, g/cm³ |
De reținut: în acest capitol nu există o lege universală, ci câteva reguli de măsurare. Aproape toate greșelile vin din unități amestecate.
Am adunat toate tipurile de probleme din capitol. Fiecare are: cum îl recunoști, metoda pas cu pas, un exemplu rezolvat complet și două probleme pe care le rezolvi singur, cu indiciu și rezolvare completă.
Problema spune că vezi fulgerul și numeri secundele până auzi tunetul (sau ecoul).
Exemplu rezolvatTudor numără 9 secunde între fulger și tunet. La ce distanță este furtuna?
Primul pas: înțelegem cine întârzie și de ce.
Fulgerul și tunetul pornesc în același moment. Lumina vine atât de repede că ajunge la Tudor aproape imediat. Sunetul este mult mai lent și întârzie. Secundele numărate de Tudor sunt deci timpul în care a călătorit sunetul.
Lumina ajunge imediat; sunetul parcurge distanța în 9 s.
Distanța este „cât merge într-o secundă” înmulțit cu numărul de secunde.
Sunetul merge cu o viteză constantă, de 340 m în fiecare secundă. Dacă merge 9 secunde, parcurge de 9 ori câte 340 m.
d = 340 m · Δt
d = 340 m · 9
d = 3060 m
Transformăm în kilometri: 3060 m ≈ 3000 m = 3 km.
Sunetul face aproximativ 1 km în 3 secunde. Împărțim: 9 : 3 = 3 km. Ne-a ieșit la fel, deci calculul este bun ✓.
✅ Răspuns: furtuna este la aproximativ 3 km (3060 m).
Calculează distanța, apoi gândește-te: cât de aproape este?
Ce știm. Δt = 2 s; viteza sunetului: 340 m/s.
Formula. d = 340 · Δt.
Calculăm. d = 340 · 2 = 680 m.
Interpretăm. 680 m este mai puțin de 1 km: furtuna este foarte aproape.
✅ Răspuns: d = 680 m; intră imediat într-o clădire!
Sunetul merge până la stâncă și se întoarce: parcurge distanța de două ori.
Ce știm. timpul dus-întors: 1 s.
Drumul total. 340 m/s · 1 s = 340 m (dus + întors).
Doar până la stâncă. 340 : 2 = 170 m.
✅ Răspuns: stânca este la 170 m.
Se dă o lungime (sau un volum) și o unitate „neobișnuită”: palma, pasul, paharul, coada lui Kelvin. Se cere de câte ori încape sau mărimea totală.
Exemplu rezolvatUn raft are 1,8 m. Câte cărți groase de 4 cm încap pe el, una lângă alta?
Punem cărțile una lângă alta pe raft. Întrebarea este: de câte ori încape grosimea unei cărți (4 cm) în lungimea raftului.
Fiecare carte ocupă 4 cm din cei 180 cm ai raftului.
Înainte de orice împărțire, ambele mărimi trebuie să aibă aceeași unitate.
Raftul este în metri, cartea în centimetri. Nu putem compara metri cu centimetri! Transformăm: 1 m = 100 cm.
1,8 m = 1,8 · 100 = 180 cm
„De câte ori încape” înseamnă împărțire: lungimea totală la lungimea unei unități.
n = X : u
n = 180 cm : 4 cm = 45
Înmulțim înapoi: 45 · 4 cm = 180 cm ✓.
✅ Răspuns: 45 de cărți.
Unitățile sunt deja aceleași.
Ce știm. X = 3 L, u = 0,25 L (ambele în litri).
Formula. n = X : u.
Calculăm. 3 : 0,25 = 12.
Verificăm. 12 · 0,25 L = 3 L ✓.
✅ Răspuns: 12 căni.
Se cere mărimea: X = n · u.
Ce știm. n = 14 plăci, u = 30 cm.
Formula. Acum se cere totalul: X = n · u.
Calculăm. X = 14 · 30 cm = 420 cm.
Transformăm. 420 cm = 4,2 m.
✅ Răspuns: holul are 4,2 m.
Apar prefixe (kilo-, centi-, mili-) sau unități amestecate: km cu m, kg cu g, L cu mL.
Exemplu rezolvatTransformă: 2,5 km în m; 750 g în kg; 0,3 L în mL.
Fiecare mărime are o „scară”. Mergi spre dreapta, la unități mai mici, și înmulțești. Mergi spre stânga, la unități mai mari, și împarți.
Scările pentru lungime, masă și volum.
De la km la m mergem spre dreapta (metrul este mai mic): înmulțim cu 1000.
2,5 · 1000 = 2500 m
De la g la kg mergem spre stânga (kilogramul este mai mare): împărțim la 1000.
750 : 1000 = 0,75 kg
De la L la mL mergem spre dreapta: înmulțim cu 1000.
0,3 · 1000 = 300 mL
La metri și la mililitri numerele au crescut (unități mici). La kilograme a scăzut (unitate mare) ✓.
✅ Răspuns: 2500 m; 0,75 kg; 300 mL.
1 cm = 10 mm.
Direcția. cm → mm: unitate mai mică, deci înmulțim.
Calculăm. 4,2 · 10 = 42.
✅ Răspuns: 42 mm.
1 g = 1000 mg.
Direcția. g → mg: unitate mai mică, deci înmulțim.
Calculăm. 0,5 · 1000 = 500.
Verificăm. numărul a crescut ✓.
✅ Răspuns: 500 mg.
Se dau laturile unei suprafețe (podea, perete, teren) sau ale unei cutii (acvariu, cameră). Se cere aria, volumul sau câte bucăți (plăci, cutii de vopsea) trebuie.
Exemplu rezolvatO cutie de pantofi are 32 cm × 20 cm × 12 cm. Ce volum are, în litri? Câte cutii încap într-un dulap de 1 m × 0,6 m × 0,48 m?
Volumul unei cutii dreptunghiulare este lungime · lățime · înălțime.
V = L · l · h
V = 32 · 20 · 12 = 7680 cm³
Știm că 1000 cm³ = 1 L, deci 7680 cm³ = 7,68 L.
Cutia este în cm, dulapul în m. Transformăm dulapul: 1 m = 100 cm; 0,6 m = 60 cm; 0,48 m = 48 cm.
Pe fiecare direcție împărțim dimensiunea dulapului la dimensiunea cutiei, păstrând doar partea întreagă (nu poți pune o jumătate de cutie).
100 : 32 = 3,1… → 3 cutii
60 : 20 = 3 cutii
48 : 12 = 4 cutii
Dulapul văzut de sus: rămân 4 cm liberi pe lungime.
Înmulțim cele trei numere: unul pe lungime, unul pe lățime și unul pe înălțime.
3 · 3 · 4 = 36 de cutii
Volumul dulapului: 100 · 60 · 48 = 288 000 cm³ = 288 L. Cutiile ocupă 36 · 7,68 ≈ 276 L. Este mai puțin decât 288 L, pentru că rămâne puțin loc gol ✓.
✅ Răspuns: 7,68 L; 36 de cutii.
S = L · l.
Ce știm. L = 12 m, l = 8 m (aceeași unitate).
Formula. S = L · l.
Calculăm. S = 12 · 8 = 96.
✅ Răspuns: 96 m².
V = L · l · h; 1 m³ = 1000 L.
Formula. V = L · l · h.
Calculăm. V = 10 · 5 · 1,5 = 75 m³.
În litri. 75 · 1000 = 75 000 L.
✅ Răspuns: 75 000 L.
Corpul are o formă neregulată (piatră, cheie, ou) și este scufundat într-un cilindru gradat.
Exemplu rezolvatApa din cilindru este la 60 mL. Mara scufundă 10 bile identice și apa urcă la 85 mL. Ce volum are o bilă?
Bilele nu pot sta în același loc cu apa, așa că o împing în sus. Cât urcă nivelul, atâta volum au bilele la un loc.
Diferența dintre cele două niveluri este volumul tuturor bilelor.
Scădem nivelul de dinainte din cel de după.
V = V₂ − V₁
V = 85 − 60 = 25 mL
Cele 25 mL sunt ale celor 10 bile la un loc. Pentru una singură împărțim la 10.
25 : 10 = 2,5 mL = 2,5 cm³
Reținem că 1 mL = 1 cm³.
10 · 2,5 = 25 mL și 60 + 25 = 85 mL ✓.
✅ Răspuns: 2,5 cm³.
V = V₂ − V₁.
Ce știm. V₁ = 120 mL, V₂ = 152 mL.
Formula. V = V₂ − V₁.
Calculăm. 152 − 120 = 32 mL.
✅ Răspuns: 32 cm³.
Acum se cere V₂.
Gândim invers. nivelul de după este nivelul de dinainte plus volumul corpului.
Calculăm. V₂ = 40 + 15 = 55 mL.
✅ Răspuns: 55 mL.
Un obiect este prea subțire pentru riglă (foaie, monedă, fir) sau distanța este citită pe o hartă cu scară.
Exemplu rezolvatPe o hartă turistică la scara 1 : 25 000, traseul până la cabană are 18 cm. Câți kilometri sunt?
Scara 1 : 25 000 înseamnă: 1 cm pe hartă reprezintă 25 000 cm în realitate. Adică 250 m (25 000 cm = 250 m).
Fiecare centimetru de pe hartă înseamnă 250 m pe teren.
d_real = d_hartă · k
d = 18 cm · 25 000 = 450 000 cm
100 cm = 1 m, deci 450 000 cm = 4500 m. Apoi 1000 m = 1 km, deci 4500 m = 4,5 km.
1 cm pe hartă înseamnă 250 m; 18 · 250 m = 4500 m ✓.
✅ Răspuns: 4,5 km.
d = D / n; transformă în mm.
Ce știm. D = 9 cm = 90 mm, n = 50.
Formula. d = D : n.
Calculăm. 90 : 50 = 1,8 mm.
✅ Răspuns: 1,8 mm.
1 cm pe hartă = 100 000 cm = 1 km.
Scara. 1 cm pe hartă = 100 000 cm = 1 km.
Calculăm. 7 · 1 km = 7 km.
✅ Răspuns: 7 km.
Același lucru este măsurat de mai multe ori și rezultatele diferă puțin. Se cere rezultatul corect.
Exemplu rezolvatTudor cronometrează de 5 ori aceeași cursă: 12,4 s; 12,6 s; 12,5 s; 12,3 s; 12,7 s. Care este rezultatul?
Toate valorile sunt apropiate (între 12,3 și 12,7). Niciuna nu iese din rând, deci le păstrăm pe toate.
t̄ = (12,4 + 12,6 + 12,5 + 12,3 + 12,7) : 5
t̄ = 62,5 : 5 = 12,5 s
Media este „mijlocul” măsurătorilor.
Cât se abate fiecare valoare de medie, fără semn:
|12,5 − 12,4| = 0,1
|12,5 − 12,6| = 0,1
|12,5 − 12,5| = 0
|12,5 − 12,3| = 0,2
|12,5 − 12,7| = 0,2
Δt̄ = (0,1 + 0,1 + 0 + 0,2 + 0,2) : 5
Δt̄ = 0,6 : 5 = 0,12 s
Rezultatul se scrie cu eroarea lui: t = (12,5 ± 0,12) s. Toate măsurătorile sunt între 12,3 și 12,7 s, în jurul mediei ✓.
✅ Răspuns: t = (12,5 ± 0,12) s.
Una dintre valori este o greșeală grosolană.
Greșeala grosolană. 140 g iese din rând: o eliminăm.
Media. (105 + 103 + 104 + 104) : 4 = 104 g.
Erorile. 1; 1; 0; 0; media lor: 2 : 4 = 0,5 g.
✅ Răspuns: m = (104 ± 0,5) g.
Ce fel de erori apar când măsori o singură dată?
Cauza. orice măsurătoare are mici abateri întâmplătoare (mâna, privirea, aparatul).
Remediul. media mai multor măsurători este mai aproape de valoarea adevărată, iar eroarea arată cât de sigur este rezultatul.
✅ Răspuns: pentru a micșora efectul erorilor întâmplătoare.
Se dau ore de început și de sfârșit (sau durate în unități diferite) și se cere cât a durat ceva.
Exemplu rezolvatUn antrenament începe la 16:45 și se termină la 18:20. Cât durează, în minute și în secunde?
Durata este distanța dintre două momente pe axa timpului. O putem număra și pe bucăți: până la ora fixă, ore întregi, restul.
15 min + 60 min + 20 min = 95 min.
Ora are 60 de minute (nu 100!).
t₁ = 16 · 60 + 45 = 1005 min
t₂ = 18 · 60 + 20 = 1100 min
Δt = t₂ − t₁
Δt = 1100 − 1005 = 95 min
1 minut = 60 s, deci:
95 · 60 = 5700 s
16:45 + 1 h 35 min = 18:20 ✓ (și 95 min = 1 h 35 min).
✅ Răspuns: 95 min = 1 h 35 min = 5700 s.
1 zi = 24 h; 1 h = 3600 s.
Ce știm. 1 zi = 24 h; 1 h = 60 min = 3600 s.
Calculăm. 24 · 3600 = 86 400.
✅ Răspuns: 86 400 s.
Împarte la miezul nopții.
Până la miezul nopții. de la 23:30 la 24:00: 30 min.
După miezul nopții. de la 00:00 la 06:10: 6 h 10 min.
Adunăm. 6 h 10 min + 30 min = 6 h 40 min.
✅ Răspuns: 6 h 40 min.
Ceva se repetă la fel (pendul, inimă, roată, aripi): se dau numărul de repetări și durata lor.
Exemplu rezolvatInima lui Tudor bate de 21 de ori în 15 s. Ce perioadă și ce frecvență are? Câte bătăi face pe minut?
Bătăile se repetă la fel, una după alta. Perioada este timpul dintre două bătăi. Frecvența este câte bătăi sunt într-o secundă.
21 de bătăi în 15 s.
Timpul total împărțit la numărul de repetări.
T = Δt : n
T = 15 : 21 ≈ 0,71 s
ν = n : Δt
ν = 21 : 15 = 1,4 Hz
1,4 Hz înseamnă 1,4 bătăi în fiecare secundă.
Un minut are 60 s, deci:
1,4 · 60 = 84 de bătăi
84 : 4 = 21 de bătăi în 15 s (15 s este a patra parte dintr-un minut) ✓.
✅ Răspuns: T ≈ 0,71 s; ν = 1,4 Hz; 84 de bătăi pe minut.
T = Δt / n.
Ce știm. n = 30, Δt = 45 s.
Formula. T = Δt : n.
Calculăm. 45 : 30 = 1,5 s.
✅ Răspuns: T = 1,5 s.
Frecvența spune câte repetări sunt într-o secundă.
Frecvența. 200 Hz = 200 de bătăi pe secundă.
Perioada. T = 1 : 200 = 0,005 s = 5 ms.
✅ Răspuns: 200 de bătăi pe secundă; T = 0,005 s.
Mai multe corpuri cântărite împreună (lift, barcă, coș) sau un corp cântărit cu ambalaj (tara).
Exemplu rezolvatO barcă suportă 300 kg. În ea urcă tata (85 kg), mama (62 kg), Mara (38 kg), Tudor (47 kg) și un rucsac de 12 kg. Mai poate urca Kelvin (5,3 kg)?
Fiecare pasager ocupă o parte din „încărcătura permisă”. Masele se adună și le comparăm cu limita.
Pasagerii ocupă 244 din cei 300 kg permiși.
Toate sunt în kilograme, deci le putem aduna direct.
m_total = 85 + 62 + 38 + 47 + 12
m_total = 244 kg
300 − 244 = 56 kg
Kelvin are 5,3 kg, iar loc liber sunt 56 kg. Fiindcă 5,3 < 56, poate urca.
Cu Kelvin: 244 + 5,3 = 249,3 kg < 300 kg ✓.
✅ Răspuns: da: cu Kelvin barca are 249,3 kg, sub limita de 300 kg.
Cântărire prin diferență.
Ideea. masa încărcată = masa camionului + încărcătura.
Formula. m = m_cu − m_fără = 19,2 − 7,5.
Calculăm. 11,7 t = 11 700 kg.
✅ Răspuns: 11,7 t.
Aceeași unitate întâi!
Aceeași unitate. 0,3 kg = 300 g.
Diferența. 950 − 300 = 650 g.
✅ Răspuns: 650 g.
Se dau masa și volumul (sau se pot măsura) și se cere densitatea ori din ce substanță este corpul.
Exemplu rezolvatUn cub cu latura de 2 cm are masa de 21,6 g. Din ce metal este? (aluminiu 2,7 g/cm³; fier 7,87 g/cm³; argint 10,5 g/cm³)
Pentru densitate avem nevoie de masă (o știm) și de volum (nu îl știm încă, dar îl putem afla din latură).
Densitatea cubului se compară cu a metalelor din tabel.
V = l³ = 2 · 2 · 2 = 8 cm³
ρ = m : V
ρ = 21,6 : 8 = 2,7 g/cm³
În kg/m³: 2,7 · 1000 = 2700 kg/m³.
2,7 g/cm³ este exact densitatea aluminiului. Fierul (7,87) și argintul (10,5) sunt mult mai grele.
8 cm³ de aluminiu au 8 · 2,7 = 21,6 g ✓.
✅ Răspuns: aluminiu.
Volumul pietrei: V₂ − V₁.
Volumul. V = 50 − 30 = 20 cm³.
Densitatea. ρ = 54 : 20 = 2,7 g/cm³.
✅ Răspuns: 2,7 g/cm³.
Calculează ρ și compară cu 1 g/cm³.
Densitatea. ρ = 46 : 50 = 0,92 g/cm³.
Comparăm. 0,92 < 1 (densitatea apei): lichidul este mai ușor decât apa.
✅ Răspuns: plutește pe apă (poate fi un ulei).
Se cunoaște densitatea (din tabel) și se cere masa unui volum dat sau volumul unei mase date.
Exemplu rezolvatCe masă are uleiul dintr-o sticlă de 2 L? (ρ = 0,9 g/cm³) Încape 1 kg de miere (ρ = 1,42 g/cm³) într-un borcan de 700 mL?
Densitatea ne spune cât cântărește fiecare cm³. Dacă știm volumul, aflăm masa; dacă știm masa, aflăm volumul.
Uleiul: masa din volum. Mierea: volumul din masă.
Densitatea este în g/cm³, deci volumul trebuie în cm³: 2 L = 2000 cm³.
m = ρ · V
m = 0,9 · 2000 = 1800 g = 1,8 kg
Aici cunoaștem masa (1 kg = 1000 g) și cerem volumul:
V = m : ρ
V = 1000 : 1,42 ≈ 704 cm³ = 704 mL
Mierea ocupă 704 mL, iar borcanul are 700 mL. Cum 704 > 700, mierea nu încape (depășește cu aproximativ 4 mL).
✅ Răspuns: 1,8 kg de ulei; mierea (704 mL) nu încape în borcanul de 700 mL.
m = ρ · V.
Perechea. kg/m³ cu m³: unitățile se potrivesc.
Formula. m = ρ · V.
Calculăm. 7870 · 0,002 = 15,74 kg.
✅ Răspuns: 15,74 kg.
V = m / ρ.
Perechea. g cu g/cm³: potrivite.
Formula. V = m : ρ.
Calculăm. 500 : 19,3 ≈ 25,9 cm³.
✅ Răspuns: ≈ 25,9 cm³.
Problemele grele sunt, de obicei, două sau trei probleme ușoare puse cap la cap. Secretul: împarte problema în etape și aplică pentru fiecare etapă legea ei.
🐠 Acvariul plin · Lecțiile 3, 5 și 6
Un acvariu gol are 12 kg și măsoară 60 cm × 30 cm × 40 cm. Se umple cu apă până la 35 cm. Ce masă are acvariul plin? Poate sta pe un raft care suportă 80 kg?
Atenție: apa ajunge la 35 cm, nu la 40 cm.
Volumul apei se calculează cu înălțimea apei, nu a acvariului.
1 L de apă = 1 kg. Masele se adună.
Folosim înălțimea apei (35 cm).
V = 60 · 30 · 35 = 63 000 cm³ = 63 L
1 L de apă are 1 kg.
m_apă = 1 kg/L · 63 L = 63 kg
12 + 63 = 75 kg
75 kg < 80 kg: raftul rezistă, dar rămân doar 5 kg rezervă.
✅ Răspuns: 75 kg; raftul rezistă.
👑 Coroana regelui · Lecțiile 3 și 6
O coroană de 1,2 kg ridică apa din cilindru de la 500 mL la 580 mL. Este din aur curat (19,3 g/cm³)? Ce volum ar fi avut o coroană de aur curat cu aceeași masă?
Volumul coroanei = diferența nivelurilor.
Volumul coroanei: diferența nivelurilor.
Compară densitatea calculată cu a aurului.
V = 580 − 500 = 80 cm³
Masa este 1,2 kg = 1200 g.
ρ = 1200 : 80 = 15 g/cm³
15 < 19,3: densitatea este mai mică decât a aurului curat, deci coroana nu este de aur curat.
V = 1200 : 19,3 ≈ 62 cm³
Coroana falsă (80 cm³) ocupă mai mult loc decât aurul curat de aceeași masă (62 cm³) ✓.
✅ Răspuns: nu este aur curat; o coroană de aur curat ar fi ocupat aproximativ 62 cm³.
⏱️ Pendulul și ziua · Lecțiile 2 și 4
Un ceas cu pendul are perioada de 2 s. Câte oscilații face într-o oră? Dar într-o zi?
Perioada este timpul unei oscilații complete.
Transformă întâi ora în secunde.
n = Δt / T.
1 h = 60 · 60 = 3600 s
n = Δt : T
n = 3600 : 2 = 1800
24 · 1800 = 43 200 oscilații
86 400 s : 2 s = 43 200 ✓.
✅ Răspuns: 1800 de oscilații pe oră și 43 200 pe zi.