Bunica Vera deschide ușa Laboratorului din pod, iar Mara, Tudor și motanul Kelvin privesc înăuntru, printre rigle, cântare și termometre
Fizica fără frică · Capitolul 1 · Culegere de probleme

Culegere de probleme: Introducere și mărimi fizice

Toate tipurile de probleme din capitol, explicate pas cu pas: cum recunoști fiecare tip, ce lege aplici, un exemplu rezolvat complet și probleme pe care le rezolvi singur, cu indiciu și rezolvare.

🗂️ 12 tipuri de probleme 🧮 12 exemple rezolvate ✍️ 27 probleme de exersat 📋 fișa de formule

🧭Începe de aiciMetoda în 6 pași, pentru orice problemă

Toate problemele din acest capitol se rezolvă la fel. Învață acești pași și aplică-i de fiecare dată, chiar și la problemele care par ușoare.

  • 1. Citește și desenează. Fă un desen simplu sau o schiță cu ce se întâmplă: corpul, drumul, reperul, mărimile cunoscute.
  • 2. Se dă. Scrie toate datele cu litere și unități, apoi adu-le la aceeași unitate (de obicei în SI): cm → m, g → kg, min → s, km/h → m/s.
  • 3. Se cere. Scrie clar ce trebuie aflat.
  • 4. Alege legea. Uită-te în tabelul de mai jos: datele pe care le ai îți spun ce lege folosești. Scrie legea cu litere, înainte de cifre.
  • 5. Înlocuiește și calculează. Scoate necunoscuta din formulă, apoi pune cifrele. Scrie unitatea la rezultat.
  • 6. Verifică. Unitatea iese corect? Rezultatul este plauzibil? Dacă poți, calculează altfel (sau înapoi) și compară.

Cum alegi legea potrivită

Dacă problema are… folosește… tipurile
un fulger și secunde până la tunet d ≈ 340 m · Δt 1
o mărime și o unitate (palmă, pas, pahar) n = X / u 2
unități diferite (km, cm, mg, mL) scara conversiilor 3
laturi ale unei suprafețe sau ale unei cutii S = L · l, V = L · l · h 4
un corp scufundat într-un cilindru gradat V = V2 − V1 5
un teanc de foi, o hartă cu scară d = D / n, dreal = dhartă · k 6
mai multe măsurători ale aceluiași lucru media și eroarea 7
ore, minute, secunde, ceasuri Δt = t2 − t1 8
oscilații sau rotații numărate T = Δt / n 9
mai multe corpuri cântărite, tara adunarea sau diferența maselor 10
masă și volum ρ = m / V 11, 12

📋Toate pe o singură paginăFișa de formule a capitolului

🧮 Formulele capitolului 1
d ≈ 340 m · Δ t
distanța până la fulger: sunetul parcurge 340 m în fiecare secundă (Lecția 1)
X = n · u  ·  n = X / u
măsurarea: de câte ori încape unitatea (Lecția 2)
S = L · l  ·  V = L · l · h
aria dreptunghiului și volumul cutiei (Lecția 3)
V = V 2 − V 1  ·  d = D / n
volumul prin scufundare; grosimea unui obiect subțire (Lecția 3)
x̄ = ( x 1 + … + x n) / n
valoarea medie; rezultatul se scrie x̄ ± Δ x̄ (Lecția 3)
Δ t = t 2 − t 1  ·  T = Δ t / n  ·  ν = 1 / T
durata, perioada, frecvența (Lecția 4)
m total = m 1 + m 2 + …  ·  m = m cu − m fără
masele se adună; cântărirea prin diferență (Lecția 5)
ρ = m / V  ·  m = ρ · V  ·  V = m / ρ
densitatea, întoarsă în trei feluri (Lecția 6)
🔤 Ce înseamnă fiecare literă
X, n, u mărimea măsurată, numărul, unitatea —
S aria m²
V volumul m³, L
x̄, Δx̄ valoarea medie și eroarea medie unitatea mărimii
t, Δt momentul și durata s
T, ν perioada și frecvența s, Hz
m masa kg
ρ densitatea kg/m³, g/cm³

De reținut: în acest capitol nu există o lege universală, ci câteva reguli de măsurare. Aproape toate greșelile vin din unități amestecate.

🗂️Alege tipul de care ai nevoieTipurile de probleme

Am adunat toate tipurile de probleme din capitol. Fiecare are: cum îl recunoști, metoda pas cu pas, un exemplu rezolvat complet și două probleme pe care le rezolvi singur, cu indiciu și rezolvare completă.

✏️Lecția 1Fenomene și metoda fizicianului

Tipul 1Cât de departe este fulgerul? · Lecția 1

🔍 Cum recunoști problema

Problema spune că vezi fulgerul și numeri secundele până auzi tunetul (sau ecoul).

🧭 Metoda
  1. Lumina ajunge practic imediat: secundele numărate sunt timpul sunetului.
  2. Sunetul parcurge prin aer aproximativ 340 m în fiecare secundă.
  3. Distanța: d = 340 m · Δt. La ecou, sunetul merge dus și întors: împarți la 2.
  4. Verificare rapidă: 3 s ≈ 1 km.

Exemplu rezolvatTudor numără 9 secunde între fulger și tunet. La ce distanță este furtuna?

Se dă Δt = 9 s
sunetul: 340 m în fiecare secundă
Se cere d = ?
  1. Înțelegem ce se întâmplă

    Primul pas: înțelegem cine întârzie și de ce.

    Fulgerul și tunetul pornesc în același moment. Lumina vine atât de repede că ajunge la Tudor aproape imediat. Sunetul este mult mai lent și întârzie. Secundele numărate de Tudor sunt deci timpul în care a călătorit sunetul.

    lumina: ajunge imediat (≈ 0 s) sunetul: 9 s · 340 m în fiecare s d = 340 m · 9 = 3060 m ≈ 3 km fulger Tudor

    Lumina ajunge imediat; sunetul parcurge distanța în 9 s.

  2. Alegem legea

    Distanța este „cât merge într-o secundă” înmulțit cu numărul de secunde.

    Sunetul merge cu o viteză constantă, de 340 m în fiecare secundă. Dacă merge 9 secunde, parcurge de 9 ori câte 340 m.

    d = 340 m · Δt

  3. Înlocuim și calculăm

    d = 340 m · 9
    d = 3060 m

    Transformăm în kilometri: 3060 m ≈ 3000 m = 3 km.

  4. Verificăm prin regula rapidă

    Sunetul face aproximativ 1 km în 3 secunde. Împărțim: 9 : 3 = 3 km. Ne-a ieșit la fel, deci calculul este bun ✓.

✅ Răspuns: furtuna este la aproximativ 3 km (3060 m).

💡 La orice problemă cu fulger sau ecou, întrebarea-cheie este: „cât timp a călătorit sunetul?”. Restul este o înmulțire cu 340.
⚠️ Atenție: La ecou, sunetul merge dus și întors: distanța până la obstacol este jumătate din drumul total.
✍️ Exersează singur
Între fulger și tunet trec 2 s. Este periculos să rămâi afară?
💡 Indiciu

Calculează distanța, apoi gândește-te: cât de aproape este?

✅ Rezolvarea completă

Ce știm. Δt = 2 s; viteza sunetului: 340 m/s.

Formula. d = 340 · Δt.

Calculăm. d = 340 · 2 = 680 m.

Interpretăm. 680 m este mai puțin de 1 km: furtuna este foarte aproape.

✅ Răspuns: d = 680 m; intră imediat într-o clădire!

Bați din palme în fața unei stânci și auzi ecoul după 1 s. Cât de departe este stânca?
💡 Indiciu

Sunetul merge până la stâncă și se întoarce: parcurge distanța de două ori.

✅ Rezolvarea completă

Ce știm. timpul dus-întors: 1 s.

Drumul total. 340 m/s · 1 s = 340 m (dus + întors).

Doar până la stâncă. 340 : 2 = 170 m.

✅ Răspuns: stânca este la 170 m.

✏️Lecția 2Mărimi fizice și unități

Tipul 2Măsurarea: de câte ori încape unitatea · Lecția 2

🔍 Cum recunoști problema

Se dă o lungime (sau un volum) și o unitate „neobișnuită”: palma, pasul, paharul, coada lui Kelvin. Se cere de câte ori încape sau mărimea totală.

🧭 Metoda
  1. Adu mărimea și unitatea la aceeași unitate.
  2. Dacă se cere numărul: n = X / u.
  3. Dacă se cere mărimea: X = n · u.
  4. Verifică înmulțind înapoi.

Exemplu rezolvatUn raft are 1,8 m. Câte cărți groase de 4 cm încap pe el, una lângă alta?

Se dă X = 1,8 m
u = 4 cm
Se cere n = ?
  1. Înțelegem și desenăm

    Punem cărțile una lângă alta pe raft. Întrebarea este: de câte ori încape grosimea unei cărți (4 cm) în lungimea raftului.

    raftul: 1,8 m = 180 cm o carte: 4 cm 180 : 4 = 45 de cărți

    Fiecare carte ocupă 4 cm din cei 180 cm ai raftului.

  2. Aducem la aceeași unitate

    Înainte de orice împărțire, ambele mărimi trebuie să aibă aceeași unitate.

    Raftul este în metri, cartea în centimetri. Nu putem compara metri cu centimetri! Transformăm: 1 m = 100 cm.

    1,8 m = 1,8 · 100 = 180 cm

  3. Alegem legea

    „De câte ori încape” înseamnă împărțire: lungimea totală la lungimea unei unități.

    n = X : u

  4. Calculăm

    n = 180 cm : 4 cm = 45

  5. Verificăm

    Înmulțim înapoi: 45 · 4 cm = 180 cm ✓.

✅ Răspuns: 45 de cărți.

💡 Număr de bucăți = mărimea totală : mărimea unei bucăți (în aceeași unitate).
⚠️ Atenție: Dacă nu aduci mărimile la aceeași unitate, împărțirea 1,8 : 4 ar da un rezultat fără sens.
✍️ Exersează singur
Bunica are 3 L de compot. Câte căni de 0,25 L poate umple?
💡 Indiciu

Unitățile sunt deja aceleași.

✅ Rezolvarea completă

Ce știm. X = 3 L, u = 0,25 L (ambele în litri).

Formula. n = X : u.

Calculăm. 3 : 0,25 = 12.

Verificăm. 12 · 0,25 L = 3 L ✓.

✅ Răspuns: 12 căni.

Holul are 14 plăci de gresie de 30 cm, puse în linie. Cât de lung este holul?
💡 Indiciu

Se cere mărimea: X = n · u.

✅ Rezolvarea completă

Ce știm. n = 14 plăci, u = 30 cm.

Formula. Acum se cere totalul: X = n · u.

Calculăm. X = 14 · 30 cm = 420 cm.

Transformăm. 420 cm = 4,2 m.

✅ Răspuns: holul are 4,2 m.

Tipul 3Transformări de unități · Lecția 2

🔍 Cum recunoști problema

Apar prefixe (kilo-, centi-, mili-) sau unități amestecate: km cu m, kg cu g, L cu mL.

🧭 Metoda
  1. Scrie relația de bază: 1 km = 1 000 m, 1 m = 100 cm, 1 kg = 1 000 g, 1 L = 1 000 mL.
  2. Spre o unitate mai mică: înmulțești (numărul crește).
  3. Spre o unitate mai mare: împarți (numărul scade).
  4. Verifică: o unitate mai mică trebuie să dea un număr mai mare.

Exemplu rezolvatTransformă: 2,5 km în m; 750 g în kg; 0,3 L în mL.

Se dă2,5 km; 750 g; 0,3 L
Se cerevalorile transformate
  1. Ne uităm pe scara de transformare

    Fiecare mărime are o „scară”. Mergi spre dreapta, la unități mai mici, și înmulțești. Mergi spre stânga, la unități mai mari, și împarți.

    LUNGIME km m cm mm ×1000 ÷1000 ×100 ÷100 ×10 ÷10 MASĂ kg g mg ×1000 ÷1000 ×1000 ÷1000 VOLUM L mL ×1000 ÷1000 → spre unitate mai mică: × | ← spre unitate mai mare: ÷

    Scările pentru lungime, masă și volum.

  2. 2,5 km → m

    De la km la m mergem spre dreapta (metrul este mai mic): înmulțim cu 1000.

    2,5 · 1000 = 2500 m

  3. 750 g → kg

    De la g la kg mergem spre stânga (kilogramul este mai mare): împărțim la 1000.

    750 : 1000 = 0,75 kg

  4. 0,3 L → mL

    De la L la mL mergem spre dreapta: înmulțim cu 1000.

    0,3 · 1000 = 300 mL

  5. Verificăm

    La metri și la mililitri numerele au crescut (unități mici). La kilograme a scăzut (unitate mare) ✓.

✅ Răspuns: 2500 m; 0,75 kg; 300 mL.

💡 Unitate mai mică ⇒ număr mai mare (înmulțești). Unitate mai mare ⇒ număr mai mic (împarți).
⚠️ Atenție: La lungime sărim din 10 în 10 între m, cm, mm, dar kilometrul la metru este 1000.
✍️ Exersează singur
Câți milimetri are 4,2 cm?
💡 Indiciu

1 cm = 10 mm.

✅ Rezolvarea completă

Direcția. cm → mm: unitate mai mică, deci înmulțim.

Calculăm. 4,2 · 10 = 42.

✅ Răspuns: 42 mm.

O vitamină are 0,5 g. Câte miligrame înseamnă?
💡 Indiciu

1 g = 1000 mg.

✅ Rezolvarea completă

Direcția. g → mg: unitate mai mică, deci înmulțim.

Calculăm. 0,5 · 1000 = 500.

Verificăm. numărul a crescut ✓.

✅ Răspuns: 500 mg.

✏️Lecția 3Lungimea, aria, volumul și erorile

Tipul 4Aria și volumul formelor regulate · Lecția 3

🔍 Cum recunoști problema

Se dau laturile unei suprafețe (podea, perete, teren) sau ale unei cutii (acvariu, cameră). Se cere aria, volumul sau câte bucăți (plăci, cutii de vopsea) trebuie.

🧭 Metoda
  1. Aria dreptunghiului: S = L · l; volumul cutiei: V = L · l · h.
  2. Toate laturile în aceeași unitate.
  3. Pentru numărul de bucăți: împarți aria (volumul) totală la aria (volumul) unei bucăți.
  4. Pentru litri: 1 dm³ = 1 L, 1 000 cm³ = 1 L.

Exemplu rezolvatO cutie de pantofi are 32 cm × 20 cm × 12 cm. Ce volum are, în litri? Câte cutii încap într-un dulap de 1 m × 0,6 m × 0,48 m?

Se dăcutia: 32 cm × 20 cm × 12 cm
dulapul: 1 m × 0,6 m × 0,48 m
Se cere V cutie
numărul de cutii
  1. Volumul cutiei

    Volumul unei cutii dreptunghiulare este lungime · lățime · înălțime.

    V = L · l · h
    V = 32 · 20 · 12 = 7680 cm³

    Știm că 1000 cm³ = 1 L, deci 7680 cm³ = 7,68 L.

  2. Dulapul în centimetri

    Cutia este în cm, dulapul în m. Transformăm dulapul: 1 m = 100 cm; 0,6 m = 60 cm; 0,48 m = 48 cm.

  3. Câte cutii încap pe fiecare latură

    Pe fiecare direcție împărțim dimensiunea dulapului la dimensiunea cutiei, păstrând doar partea întreagă (nu poți pune o jumătate de cutie).

    100 : 32 = 3,1… → 3 cutii
    60 : 20 = 3 cutii
    48 : 12 = 4 cutii

    dulap văzut de sus: 100 cm × 60 cm cutie 32 × 20 60 cm = 3 · 20 100 cm = 3 · 32 + 4 (rămân 4 cm) pe înălțime: 48 : 12 = 4 etaje → 3 · 3 · 4 = 36

    Dulapul văzut de sus: rămân 4 cm liberi pe lungime.

  4. Numărul total

    Înmulțim cele trei numere: unul pe lungime, unul pe lățime și unul pe înălțime.

    3 · 3 · 4 = 36 de cutii

  5. Verificăm

    Volumul dulapului: 100 · 60 · 48 = 288 000 cm³ = 288 L. Cutiile ocupă 36 · 7,68 ≈ 276 L. Este mai puțin decât 288 L, pentru că rămâne puțin loc gol ✓.

✅ Răspuns: 7,68 L; 36 de cutii.

💡 Pentru „câte bucăți încap”, nu împărți volumele (ar da 37,5), ci numără cutiile pe fiecare latură și le înmulțești.
⚠️ Atenție: Rezultatul pe fiecare latură se rotunjește în jos: 3,1 cutii înseamnă 3 cutii.
✍️ Exersează singur
O grădină are 12 m pe 8 m. Câți metri pătrați de gazon trebuie?
💡 Indiciu

S = L · l.

✅ Rezolvarea completă

Ce știm. L = 12 m, l = 8 m (aceeași unitate).

Formula. S = L · l.

Calculăm. S = 12 · 8 = 96.

✅ Răspuns: 96 m².

Câtă apă încape într-o piscină de 10 m × 5 m × 1,5 m?
💡 Indiciu

V = L · l · h; 1 m³ = 1000 L.

✅ Rezolvarea completă

Formula. V = L · l · h.

Calculăm. V = 10 · 5 · 1,5 = 75 m³.

În litri. 75 · 1000 = 75 000 L.

✅ Răspuns: 75 000 L.

Tipul 5Volumul prin scufundare (metoda lui Arhimede) · Lecția 3

🔍 Cum recunoști problema

Corpul are o formă neregulată (piatră, cheie, ou) și este scufundat într-un cilindru gradat.

🧭 Metoda
  1. Citește nivelul apei înainte (V1) și după scufundare (V2), cu ochii la nivelul apei.
  2. Volumul corpului: V = V2 − V1.
  3. 1 mL = 1 cm³.
  4. Pentru mai multe corpuri identice: împarți la numărul lor.

Exemplu rezolvatApa din cilindru este la 60 mL. Mara scufundă 10 bile identice și apa urcă la 85 mL. Ce volum are o bilă?

Se dă V 1 = 60 mL
V 2 = 85 mL
10 bile
Se cere V bilă = ?
  1. Înțelegem și desenăm

    Bilele nu pot sta în același loc cu apa, așa că o împing în sus. Cât urcă nivelul, atâta volum au bilele la un loc.

    10 bile V₁ = 60 mL V₂ = 85 mL +25 mL V bile = 85 − 60 = 25 mL; una: 25 : 10 = 2,5 cm³

    Diferența dintre cele două niveluri este volumul tuturor bilelor.

  2. Volumul tuturor bilelor

    Scădem nivelul de dinainte din cel de după.

    V = V₂ − V₁
    V = 85 − 60 = 25 mL

  3. Volumul unei bile

    Cele 25 mL sunt ale celor 10 bile la un loc. Pentru una singură împărțim la 10.

    25 : 10 = 2,5 mL = 2,5 cm³

    Reținem că 1 mL = 1 cm³.

  4. Verificăm

    10 · 2,5 = 25 mL și 60 + 25 = 85 mL ✓.

✅ Răspuns: 2,5 cm³.

💡 Citești nivelul înainte și după, scazi, apoi împarți la numărul de corpuri.
⚠️ Atenție: Citește nivelul apei cu ochii în dreptul suprafeței, altfel obții o valoare greșită.
✍️ Exersează singur
Apa urcă de la 120 mL la 152 mL când scufunzi un ou. Ce volum are oul?
💡 Indiciu

V = V₂ − V₁.

✅ Rezolvarea completă

Ce știm. V₁ = 120 mL, V₂ = 152 mL.

Formula. V = V₂ − V₁.

Calculăm. 152 − 120 = 32 mL.

✅ Răspuns: 32 cm³.

Ce volum citești dacă apa era la 40 mL și scufunzi un corp de 15 cm³?
💡 Indiciu

Acum se cere V₂.

✅ Rezolvarea completă

Gândim invers. nivelul de după este nivelul de dinainte plus volumul corpului.

Calculăm. V₂ = 40 + 15 = 55 mL.

✅ Răspuns: 55 mL.

Tipul 6Grosimi mici și distanțe pe hartă · Lecția 3

🔍 Cum recunoști problema

Un obiect este prea subțire pentru riglă (foaie, monedă, fir) sau distanța este citită pe o hartă cu scară.

🧭 Metoda
  1. Pentru grosimi mici: măsori n bucăți deodată, apoi d = D / n.
  2. Pentru hărți: scara 1 : k înseamnă că 1 cm pe hartă este k cm în realitate: dreal = dhartă · k.
  3. Transformă rezultatul în unitatea potrivită (mm, m, km).

Exemplu rezolvatPe o hartă turistică la scara 1 : 25 000, traseul până la cabană are 18 cm. Câți kilometri sunt?

Se dă d hartă = 18 cm
scara 1 : 25 000
Se cere d real = ?
  1. Înțelegem scara

    Scara 1 : 25 000 înseamnă: 1 cm pe hartă reprezintă 25 000 cm în realitate. Adică 250 m (25 000 cm = 250 m).

    start cabană traseu pe hartă: 18 cm 0 m 250 m 500 m 750 m 1000 m scara: 1 cm pe hartă = 250 m în realitate 18 · 250 m = 4500 m = 4,5 km

    Fiecare centimetru de pe hartă înseamnă 250 m pe teren.

  2. Alegem legea

    d_real = d_hartă · k

  3. Calculăm în centimetri

    d = 18 cm · 25 000 = 450 000 cm

  4. Transformăm în kilometri

    100 cm = 1 m, deci 450 000 cm = 4500 m. Apoi 1000 m = 1 km, deci 4500 m = 4,5 km.

  5. Verificăm

    1 cm pe hartă înseamnă 250 m; 18 · 250 m = 4500 m ✓.

✅ Răspuns: 4,5 km.

💡 Distanța reală = distanța de pe hartă · numărul din scară; apoi transformi în unitatea potrivită.
⚠️ Atenție: Rezultatul rămâne în aceeași unitate cu a distanței de pe hartă (aici cm): trebuie transformat.
✍️ Exersează singur
Un teanc de 50 de monede are 9 cm. Ce grosime are o monedă?
💡 Indiciu

d = D / n; transformă în mm.

✅ Rezolvarea completă

Ce știm. D = 9 cm = 90 mm, n = 50.

Formula. d = D : n.

Calculăm. 90 : 50 = 1,8 mm.

✅ Răspuns: 1,8 mm.

Pe o hartă 1 : 100 000, două orașe sunt la 7 cm. Ce distanță este între ele?
💡 Indiciu

1 cm pe hartă = 100 000 cm = 1 km.

✅ Rezolvarea completă

Scara. 1 cm pe hartă = 100 000 cm = 1 km.

Calculăm. 7 · 1 km = 7 km.

✅ Răspuns: 7 km.

Tipul 7Media și eroarea măsurătorilor · Lecția 3

🔍 Cum recunoști problema

Același lucru este măsurat de mai multe ori și rezultatele diferă puțin. Se cere rezultatul corect.

🧭 Metoda
  1. Elimină rezultatele care sunt mult diferite de celelalte (greșeli grosolane).
  2. Media: x̄ = suma valorilor / numărul lor.
  3. Eroarea fiecărei măsurători: |x̄ − xi|; eroarea medie Δx̄ este media lor.
  4. Scrie: x = x̄ ± Δx̄, cu unitate.

Exemplu rezolvatTudor cronometrează de 5 ori aceeași cursă: 12,4 s; 12,6 s; 12,5 s; 12,3 s; 12,7 s. Care este rezultatul?

Se dă5 măsurători
Se cere t = t̄ ± Δ t̄
  1. Căutăm greșelile grosolane

    Toate valorile sunt apropiate (între 12,3 și 12,7). Niciuna nu iese din rând, deci le păstrăm pe toate.

  2. Calculăm media

    t̄ = (12,4 + 12,6 + 12,5 + 12,3 + 12,7) : 5
    t̄ = 62,5 : 5 = 12,5 s

    12,2 12,3 12,4 12,5 12,6 12,7 12,8 media: 12,5 s zona ± 0,12 s t = (12,5 ± 0,12) s

    Media este „mijlocul” măsurătorilor.

  3. Calculăm eroarea fiecărei măsurători

    Cât se abate fiecare valoare de medie, fără semn:

    |12,5 − 12,4| = 0,1
    |12,5 − 12,6| = 0,1
    |12,5 − 12,5| = 0
    |12,5 − 12,3| = 0,2
    |12,5 − 12,7| = 0,2

  4. Eroarea medie

    Δt̄ = (0,1 + 0,1 + 0 + 0,2 + 0,2) : 5
    Δt̄ = 0,6 : 5 = 0,12 s

  5. Scriem rezultatul și verificăm

    Rezultatul se scrie cu eroarea lui: t = (12,5 ± 0,12) s. Toate măsurătorile sunt între 12,3 și 12,7 s, în jurul mediei ✓.

✅ Răspuns: t = (12,5 ± 0,12) s.

💡 Pași fixe: elimini valorile ciudate → media → erorile → media erorilor → scrii x̄ ± Δx̄ cu unitate.
✍️ Exersează singur
Masa unei pietre: 105 g; 103 g; 104 g; 140 g; 104 g. Ce masă are piatra?
💡 Indiciu

Una dintre valori este o greșeală grosolană.

✅ Rezolvarea completă

Greșeala grosolană. 140 g iese din rând: o eliminăm.

Media. (105 + 103 + 104 + 104) : 4 = 104 g.

Erorile. 1; 1; 0; 0; media lor: 2 : 4 = 0,5 g.

✅ Răspuns: m = (104 ± 0,5) g.

De ce se repetă o măsurătoare de mai multe ori?
💡 Indiciu

Ce fel de erori apar când măsori o singură dată?

✅ Rezolvarea completă

Cauza. orice măsurătoare are mici abateri întâmplătoare (mâna, privirea, aparatul).

Remediul. media mai multor măsurători este mai aproape de valoarea adevărată, iar eroarea arată cât de sigur este rezultatul.

✅ Răspuns: pentru a micșora efectul erorilor întâmplătoare.

✏️Lecția 4Măsurarea timpului

Tipul 8Durate și transformări de timp · Lecția 4

🔍 Cum recunoști problema

Se dau ore de început și de sfârșit (sau durate în unități diferite) și se cere cât a durat ceva.

🧭 Metoda
  1. Transformă totul în aceeași unitate (minute sau secunde): 1 h = 60 min = 3 600 s.
  2. Δt = t2 − t1.
  3. Dacă se trece peste miezul nopții, împarte durata în două: până la 24:00 și după.
  4. Adu rezultatul la o formă ușor de citit (h și min).

Exemplu rezolvatUn antrenament începe la 16:45 și se termină la 18:20. Cât durează, în minute și în secunde?

Se dă t 1 = 16 h 45 min
t 2 = 18 h 20 min
Se cereΔt = ?
  1. Înțelegem și desenăm

    Durata este distanța dintre două momente pe axa timpului. O putem număra și pe bucăți: până la ora fixă, ore întregi, restul.

    15 min 60 min 20 min 16:45 17:00 18:00 18:20 95 min = 1 h 35 min

    15 min + 60 min + 20 min = 95 min.

  2. Aducem totul la minute

    Ora are 60 de minute (nu 100!).

    t₁ = 16 · 60 + 45 = 1005 min
    t₂ = 18 · 60 + 20 = 1100 min

  3. Scădem

    Δt = t₂ − t₁
    Δt = 1100 − 1005 = 95 min

  4. În secunde

    1 minut = 60 s, deci:

    95 · 60 = 5700 s

  5. Verificăm

    16:45 + 1 h 35 min = 18:20 ✓ (și 95 min = 1 h 35 min).

✅ Răspuns: 95 min = 1 h 35 min = 5700 s.

💡 Durata = sfârșit − început, cu ambele momente în aceeași unitate.
⚠️ Atenție: La timp nu se sare din 10 în 10: 1 h = 60 min, 1 min = 60 s.
✍️ Exersează singur
Câte secunde are o zi?
💡 Indiciu

1 zi = 24 h; 1 h = 3600 s.

✅ Rezolvarea completă

Ce știm. 1 zi = 24 h; 1 h = 60 min = 3600 s.

Calculăm. 24 · 3600 = 86 400.

✅ Răspuns: 86 400 s.

Un autocar pleacă la 23:30 și ajunge la 06:10. Cât durează drumul?
💡 Indiciu

Împarte la miezul nopții.

✅ Rezolvarea completă

Până la miezul nopții. de la 23:30 la 24:00: 30 min.

După miezul nopții. de la 00:00 la 06:10: 6 h 10 min.

Adunăm. 6 h 10 min + 30 min = 6 h 40 min.

✅ Răspuns: 6 h 40 min.

Tipul 9Perioada și frecvența · Lecția 4

🔍 Cum recunoști problema

Ceva se repetă la fel (pendul, inimă, roată, aripi): se dau numărul de repetări și durata lor.

🧭 Metoda
  1. Perioada: T = Δt / n.
  2. Frecvența: ν = n / Δt = 1 / T, în hertzi (repetări pe secundă).
  3. Numărul de repetări într-un timp dat: n = Δt / T.

Exemplu rezolvatInima lui Tudor bate de 21 de ori în 15 s. Ce perioadă și ce frecvență are? Câte bătăi face pe minut?

Se dă n = 21
Δt = 15 s
Se cereT
ν
bătăi pe minut
  1. Înțelegem și desenăm

    Bătăile se repetă la fel, una după alta. Perioada este timpul dintre două bătăi. Frecvența este câte bătăi sunt într-o secundă.

    Δt = 15 s: 21 de bătăi 0 s 15 s mărim doar două bătăi: o perioadă: T = 15 : 21 ≈ 0,71 s

    21 de bătăi în 15 s.

  2. Perioada

    Timpul total împărțit la numărul de repetări.

    T = Δt : n
    T = 15 : 21 ≈ 0,71 s

  3. Frecvența

    ν = n : Δt
    ν = 21 : 15 = 1,4 Hz

    1,4 Hz înseamnă 1,4 bătăi în fiecare secundă.

  4. Bătăile pe minut

    Un minut are 60 s, deci:

    1,4 · 60 = 84 de bătăi

  5. Verificăm

    84 : 4 = 21 de bătăi în 15 s (15 s este a patra parte dintr-un minut) ✓.

✅ Răspuns: T ≈ 0,71 s; ν = 1,4 Hz; 84 de bătăi pe minut.

💡 T și ν sunt una inversa celeilalte: ν = 1 / T. Poți calcula pe oricare din ele.
✍️ Exersează singur
Un pendul face 30 de oscilații în 45 s. Ce perioadă are?
💡 Indiciu

T = Δt / n.

✅ Rezolvarea completă

Ce știm. n = 30, Δt = 45 s.

Formula. T = Δt : n.

Calculăm. 45 : 30 = 1,5 s.

✅ Răspuns: T = 1,5 s.

Aripile unei albine bat cu 200 Hz. De câte ori bat într-o secundă? Ce perioadă au?
💡 Indiciu

Frecvența spune câte repetări sunt într-o secundă.

✅ Rezolvarea completă

Frecvența. 200 Hz = 200 de bătăi pe secundă.

Perioada. T = 1 : 200 = 0,005 s = 5 ms.

✅ Răspuns: 200 de bătăi pe secundă; T = 0,005 s.

✏️Lecția 5Masa

Tipul 10Masa: adunare și diferență · Lecția 5

🔍 Cum recunoști problema

Mai multe corpuri cântărite împreună (lift, barcă, coș) sau un corp cântărit cu ambalaj (tara).

🧭 Metoda
  1. Adu toate masele la aceeași unitate.
  2. Masele se adună: mtotal = m1 + m2 + …
  3. Cântărirea prin diferență: m = mcu − mfără.
  4. Compară cu limita (dacă există).

Exemplu rezolvatO barcă suportă 300 kg. În ea urcă tata (85 kg), mama (62 kg), Mara (38 kg), Tudor (47 kg) și un rucsac de 12 kg. Mai poate urca Kelvin (5,3 kg)?

Se dă m max = 300 kg
85, 62, 38, 47, 12 kg
Se cere m total
cât mai încape
  1. Înțelegem și desenăm

    Fiecare pasager ocupă o parte din „încărcătura permisă”. Masele se adună și le comparăm cu limita.

    85 tata 62 mama 38 Mara 47 Tudor 12 rucsac 12 liber 56 Kelvin 5,3 kg limita 300 kg 85+62+38+47+12 = 244 kg

    Pasagerii ocupă 244 din cei 300 kg permiși.

  2. Adunăm masele

    Toate sunt în kilograme, deci le putem aduna direct.

    m_total = 85 + 62 + 38 + 47 + 12
    m_total = 244 kg

  3. Cât mai încape

    300 − 244 = 56 kg

  4. Comparăm cu Kelvin

    Kelvin are 5,3 kg, iar loc liber sunt 56 kg. Fiindcă 5,3 < 56, poate urca.

  5. Verificăm

    Cu Kelvin: 244 + 5,3 = 249,3 kg < 300 kg ✓.

✅ Răspuns: da: cu Kelvin barca are 249,3 kg, sub limita de 300 kg.

💡 Masa totală = suma maselor. Loc rămas = limită − masa totală.
⚠️ Atenție: Verifică întâi dacă toate masele sunt în aceeași unitate (kg, g sau t).
✍️ Exersează singur
Un camion cântărește gol 7,5 t, iar încărcat 19,2 t. Ce masă are încărcătura?
💡 Indiciu

Cântărire prin diferență.

✅ Rezolvarea completă

Ideea. masa încărcată = masa camionului + încărcătura.

Formula. m = m_cu − m_fără = 19,2 − 7,5.

Calculăm. 11,7 t = 11 700 kg.

✅ Răspuns: 11,7 t.

Un borcan gol are 0,3 kg, iar cu dulceață 950 g. Câtă dulceață conține?
💡 Indiciu

Aceeași unitate întâi!

✅ Rezolvarea completă

Aceeași unitate. 0,3 kg = 300 g.

Diferența. 950 − 300 = 650 g.

✅ Răspuns: 650 g.

✏️Lecția 6Densitatea

Tipul 11Densitatea și identificarea substanței · Lecția 6

🔍 Cum recunoști problema

Se dau masa și volumul (sau se pot măsura) și se cere densitatea ori din ce substanță este corpul.

🧭 Metoda
  1. Află masa (cântar) și volumul (formulă sau cilindru gradat).
  2. ρ = m / V; g și cm³ dau g/cm³.
  3. 1 g/cm³ = 1 000 kg/m³.
  4. Compară cu tabelul de densități.

Exemplu rezolvatUn cub cu latura de 2 cm are masa de 21,6 g. Din ce metal este? (aluminiu 2,7 g/cm³; fier 7,87 g/cm³; argint 10,5 g/cm³)

Se dă l = 2 cm
m = 21,6 g
Se cere ρ, substanța
  1. Ce ne trebuie

    Pentru densitate avem nevoie de masă (o știm) și de volum (nu îl știm încă, dar îl putem afla din latură).

    latura 2 cm cub m = 21,6 g V = 8 cm³ aluminiu 2,7 fier 7,87 argint 10,5 ρ cubului = 2,7 densități (g/cm³) 21,6 : 8 = 2,7 g/cm³ → aluminiu

    Densitatea cubului se compară cu a metalelor din tabel.

  2. Volumul cubului

    V = l³ = 2 · 2 · 2 = 8 cm³

  3. Densitatea

    ρ = m : V
    ρ = 21,6 : 8 = 2,7 g/cm³

    În kg/m³: 2,7 · 1000 = 2700 kg/m³.

  4. Comparăm cu tabelul

    2,7 g/cm³ este exact densitatea aluminiului. Fierul (7,87) și argintul (10,5) sunt mult mai grele.

  5. Verificăm

    8 cm³ de aluminiu au 8 · 2,7 = 21,6 g ✓.

✅ Răspuns: aluminiu.

💡 Densitatea este „amprenta” unei substanțe: o calculezi din masă și volum și o cauți în tabel.
✍️ Exersează singur
O piatră de 54 g ridică apa din cilindru de la 30 mL la 50 mL. Ce densitate are?
💡 Indiciu

Volumul pietrei: V₂ − V₁.

✅ Rezolvarea completă

Volumul. V = 50 − 30 = 20 cm³.

Densitatea. ρ = 54 : 20 = 2,7 g/cm³.

✅ Răspuns: 2,7 g/cm³.

Un lichid de 46 g ocupă 50 mL. Plutește pe apă sau se scufundă?
💡 Indiciu

Calculează ρ și compară cu 1 g/cm³.

✅ Rezolvarea completă

Densitatea. ρ = 46 : 50 = 0,92 g/cm³.

Comparăm. 0,92 < 1 (densitatea apei): lichidul este mai ușor decât apa.

✅ Răspuns: plutește pe apă (poate fi un ulei).

Tipul 12Masa sau volumul din densitate · Lecția 6

🔍 Cum recunoști problema

Se cunoaște densitatea (din tabel) și se cere masa unui volum dat sau volumul unei mase date.

🧭 Metoda
  1. Masa: m = ρ · V.
  2. Volumul: V = m / ρ.
  3. Ai grijă la perechi: kg/m³ merge doar împreună cu m³, iar g/cm³ împreună cu cm³.
  4. Pentru apă: 1 L are 1 kg.

Exemplu rezolvatCe masă are uleiul dintr-o sticlă de 2 L? (ρ = 0,9 g/cm³) Încape 1 kg de miere (ρ = 1,42 g/cm³) într-un borcan de 700 mL?

Se dă V = 2 L, ρ_ulei = 0,9 g/cm³
m miere = 1 kg, ρ = 1,42 g/cm³
Se cere m ulei
V miere
  1. Înțelegem și desenăm

    Densitatea ne spune cât cântărește fiecare cm³. Dacă știm volumul, aflăm masa; dacă știm masa, aflăm volumul.

    ulei: 2 L 2 L = 2000 cm³ fiecare cm³ are 0,9 g m = 0,9 · 2000 = 1800 g borcan 700 mL 704 mL

    Uleiul: masa din volum. Mierea: volumul din masă.

  2. Uleiul: aceeași unitate

    Densitatea este în g/cm³, deci volumul trebuie în cm³: 2 L = 2000 cm³.

  3. Uleiul: calculăm masa

    m = ρ · V
    m = 0,9 · 2000 = 1800 g = 1,8 kg

  4. Mierea: calculăm volumul

    Aici cunoaștem masa (1 kg = 1000 g) și cerem volumul:

    V = m : ρ
    V = 1000 : 1,42 ≈ 704 cm³ = 704 mL

  5. Comparăm cu borcanul

    Mierea ocupă 704 mL, iar borcanul are 700 mL. Cum 704 > 700, mierea nu încape (depășește cu aproximativ 4 mL).

✅ Răspuns: 1,8 kg de ulei; mierea (704 mL) nu încape în borcanul de 700 mL.

💡 Din densitate: m = ρ · V și V = m : ρ. Păstrează perechile g cu cm³ sau kg cu m³.
⚠️ Atenție: Nu amesteca kg/m³ cu cm³ sau g/cm³ cu m³.
✍️ Exersează singur
Ce masă are o bară de fier de 0,002 m³? (ρ = 7870 kg/m³)
💡 Indiciu

m = ρ · V.

✅ Rezolvarea completă

Perechea. kg/m³ cu m³: unitățile se potrivesc.

Formula. m = ρ · V.

Calculăm. 7870 · 0,002 = 15,74 kg.

✅ Răspuns: 15,74 kg.

Ce volum ocupă 500 g de aur? (ρ = 19,3 g/cm³)
💡 Indiciu

V = m / ρ.

✅ Rezolvarea completă

Perechea. g cu g/cm³: potrivite.

Formula. V = m : ρ.

Calculăm. 500 : 19,3 ≈ 25,9 cm³.

✅ Răspuns: ≈ 25,9 cm³.

🧩Mai multe lecții într-o singură problemăProbleme combinate

Problemele grele sunt, de obicei, două sau trei probleme ușoare puse cap la cap. Secretul: împarte problema în etape și aplică pentru fiecare etapă legea ei.

🐠 Acvariul plin · Lecțiile 3, 5 și 6
Un acvariu gol are 12 kg și măsoară 60 cm × 30 cm × 40 cm. Se umple cu apă până la 35 cm. Ce masă are acvariul plin? Poate sta pe un raft care suportă 80 kg?

apă 35 40 cm 60 cm adânc. 30 cm acvariu nivelul apei: 35 cm (nu 40!)

Atenție: apa ajunge la 35 cm, nu la 40 cm.

💡 Indicii

Volumul apei se calculează cu înălțimea apei, nu a acvariului.

1 L de apă = 1 kg. Masele se adună.

✅ Rezolvarea completă
  1. Etapa 1: volumul apei (Lecția 3)

    Folosim înălțimea apei (35 cm).

    V = 60 · 30 · 35 = 63 000 cm³ = 63 L

  2. Etapa 2: masa apei (Lecția 6)

    1 L de apă are 1 kg.

    m_apă = 1 kg/L · 63 L = 63 kg

  3. Etapa 3: masa totală (Lecția 5)

    12 + 63 = 75 kg

  4. Etapa 4: comparăm cu raftul

    75 kg < 80 kg: raftul rezistă, dar rămân doar 5 kg rezervă.

✅ Răspuns: 75 kg; raftul rezistă.

👑 Coroana regelui · Lecțiile 3 și 6
O coroană de 1,2 kg ridică apa din cilindru de la 500 mL la 580 mL. Este din aur curat (19,3 g/cm³)? Ce volum ar fi avut o coroană de aur curat cu aceeași masă?

500 mL 580 mL coroana V = 580 − 500 = 80 cm³; ρ = 1200 : 80 = 15 g/cm³

Volumul coroanei = diferența nivelurilor.

💡 Indicii

Volumul coroanei: diferența nivelurilor.

Compară densitatea calculată cu a aurului.

✅ Rezolvarea completă
  1. Etapa 1: volumul coroanei (Lecția 3)

    V = 580 − 500 = 80 cm³

  2. Etapa 2: densitatea (Lecția 6)

    Masa este 1,2 kg = 1200 g.

    ρ = 1200 : 80 = 15 g/cm³

    15 < 19,3: densitatea este mai mică decât a aurului curat, deci coroana nu este de aur curat.

  3. Etapa 3: volumul aurului curat

    V = 1200 : 19,3 ≈ 62 cm³

  4. Etapa 4: verificăm

    Coroana falsă (80 cm³) ocupă mai mult loc decât aurul curat de aceeași masă (62 cm³) ✓.

✅ Răspuns: nu este aur curat; o coroană de aur curat ar fi ocupat aproximativ 62 cm³.

⏱️ Pendulul și ziua · Lecțiile 2 și 4
Un ceas cu pendul are perioada de 2 s. Câte oscilații face într-o oră? Dar într-o zi?

o oscilație completă: dus și întors = T = 2 s 1 h = 3600 s → 3600 : 2 = 1800 24 h → 24 · 1800 = 43 200 oscilații

Perioada este timpul unei oscilații complete.

💡 Indicii

Transformă întâi ora în secunde.

n = Δt / T.

✅ Rezolvarea completă
  1. Etapa 1: ora în secunde (Lecția 2)

    1 h = 60 · 60 = 3600 s

  2. Etapa 2: oscilații într-o oră (Lecția 4)

    n = Δt : T
    n = 3600 : 2 = 1800

  3. Etapa 3: într-o zi

    24 · 1800 = 43 200 oscilații

  4. Etapa 4: verificăm

    86 400 s : 2 s = 43 200 ✓.

✅ Răspuns: 1800 de oscilații pe oră și 43 200 pe zi.

⚠️Și cum le evițiGreșelile cele mai frecvente

❌ Ai împărțit mărimi cu unități diferite (3 m / 60 cm).✅ Adu-le întâi la aceeași unitate: 300 cm / 60 cm = 5.
❌ Ai transformat aria din 100 în 100 ca la lungimi (din 10 în 10).✅ La arie, pașii sunt de 100, la volum de 1 000: 1 m² = 10 000 cm²; 1 m³ = 1 000 L.
❌ Ai folosit înălțimea acvariului în loc de înălțimea apei.✅ Citește atent: volumul apei depinde de cât de sus ajunge apa.
❌ Ai socotit 1 h = 100 min.✅ La timp nu merg pașii de 10: 1 h = 60 min, 1 min = 60 s.
❌ Ai numărat jumătăți de oscilație.✅ O oscilație completă înseamnă dus și întors.
❌ Ai uitat tara (vasul) când ai cântărit.✅ Masa vasului se scade: m = m_cu − m_fără.
❌ Ai pus masa în kg și volumul în cm³ în aceeași formulă.✅ Folosește perechile g și cm³ sau kg și m³.
❌ Ai păstrat în medie o măsurătoare grosolană.✅ Elimină întâi valorile mult diferite de celelalte.

​​​​​​​

​​​​​​​

© 2026 Cătălin Cazan-Gheorghiu • Electronică și Robotică • ElectroPicii • Toate drepturile rezervate.