În piscină, Tudor își ridică ușor mama în brațe, deși pe uscat abia o clintește. La mare, Mara plutește fără să dea din mâini. Iar unchiul Dan îi duce cu barca pe lângă un vapor uriaș de oțel. Toate au aceeași explicație, descoperită acum peste 2200 de ani.
În apă, asupra corpului lui acționează, pe lângă greutate, o forță îndreptată în sus, numită forța arhimedică. Ea este egală cu greutatea apei pe care corpul o dă la o parte. Corpul omenesc are densitatea apropiată de a apei, deci forța arhimedică „anulează” aproape toată greutatea lui.
Tu trebuie să ții doar diferența, de aceea pare foarte ușor. Pe același principiu, scafandrii ridică de pe fundul mării obiecte grele cu baloane umplute cu aer.
La piscină, Tudor a încercat o glumă: și-a luat mama în brațe. Pe uscat abia o putea ridica de la pământ. În apă, a ridicat-o cu ușurință.
A doua zi, la mare, Mara s-a întins pe spate și a plutit fără să dea din mâini.
Seara, cu barca unchiului Dan, au trecut pe lângă un vapor uriaș de marfă, încărcat cu sute de containere.
| Comparația | Ce face corpul lăsat liber | Exemplu |
|---|---|---|
| G > FA (ρcorp > ρfluid) | se scufundă | piatra, cuiul |
| G = FA (ρcorp = ρfluid) | plutește în interiorul fluidului, la orice adâncime | submarinul, peștele, scafandrul echilibrat |
| G < FA (ρcorp < ρfluid) | urcă și plutește la suprafață, parțial scufundat | lemnul, gheața, vaporul (densitatea medie) |
Orice corp scufundat este împins în sus de lichid, pentru că lichidul apasă mai tare dedesubt decât deasupra.
Forța este egală cu greutatea lichidului pe care corpul îl dă la o parte. Nu contează din ce este făcut corpul, ci cât volum scufundă.
Un vapor de oțel plutește pentru că este gol pe dinăuntru: dă la o parte multă apă, cu o greutate mai mare decât a lui.
Apasă pe fiecare întrebare ca să vezi răspunsul. Fiecare este o situație reală în care îți folosește ce ai învățat.
Apa sărată are densitatea mai mare (1030 kg/m³ față de 1000). Același volum dezlocuit dă o forță arhimedică mai mare. În Marea Moartă, foarte sărată, nu te poți scufunda.
Are un volum mare de spumă sau aer, foarte ușor. Îți mărește volumul fără să-ți mărească aproape deloc greutatea, deci forța arhimedică te ține cu capul afară.
Aerul cald din el este mai puțin dens decât aerul rece din jur. Balonul dezlocuiește un volum mare de aer rece, mai greu decât el însuși cu tot cu coș și pasageri.
Au o vezică înotătoare plină cu gaz. Când o umflă, volumul lor crește, iar forța arhimedică îi ridică; când o strâng, coboară.
Gheața este doar puțin mai puțin densă decât apa de mare, deci plutește cu aproximativ 9/10 sub apă. Titanicul a lovit partea nevăzută.
Apa o împinge în sus cu forța arhimedică. Abia când iese din apă simți toată greutatea ei.
Așa folosesc această noțiune oamenii care fac din ea o meserie.
Calculează volumul de apă dezlocuit de navă (deplasamentul) și pictează pe ea linia de plutire maximă, diferită pentru apă dulce, apă de mare caldă sau rece, iarna și vara.
Proiectează tancurile de balast: umplute cu apă, submarinul coboară; golite cu aer comprimat, urcă. Tot ce contează este echilibrul dintre greutate și forța arhimedică.
Calculează câtă căldură trebuie dată aerului din balon ca să ridice coșul cu pasageri. Iarna, aerul rece și dens ridică baloanele mai ușor.
Ridică epave și obiecte grele de pe fundul mării cu saci umpluți cu aer. Fiecare metru cub de aer dă o forță arhimedică de aproximativ 10 000 N.
Un cub de 1 dm³ atârnă de un dinamometru. Coboară-l în lichid și urmărește cum scade indicația: forța arhimedică îl împinge în sus. Schimbă materialul și lichidul.
Kelvin a primit un submarin. Controlează-i greutatea umplând și golind tancurile de balast!
Câteva întrebări scurte, ca să vezi dacă ai prins ideile importante. Nu există notă și nici cronometru: alegi, citești explicația și, dacă vrei, mai încerci.
1. Forța arhimedică asupra unui corp scufundat în apă este egală cu…
2. Un cub de fier și un cub de lemn, de același volum, sunt complet scufundați. Asupra cărui cub forța arhimedică este mai mare?
3. O navă trece din apa dulce a Dunării în apa sărată a mării. Ce se întâmplă?
4. De ce urcă balonul cu aer cald?
La legea lui Arhimede, contează volumul scufundat (în m³) și densitatea fluidului, nu materialul corpului. Pentru plutire la suprafață, scrie FA = G și află volumul scufundat.
Problema 1Un cub de fier cu volumul de 1 dm³ este scufundat complet în apă. Ce forță arhimedică acționează asupra lui? Ce arată dinamometrul? (ρfier = 7800 kg/m³, g ≈ 10 N/kg)
FA = 1000 · 10 · 0,001 = 10 N
G = 7800 · 10 · 0,001 = 78 N
Dinamometrul arată 78 − 10 = 68 N
Problema 2O barcă de 300 kg plutește pe lac. Ce volum de apă dezlocuiește?
La plutire: FA = G ⟹ ρ · g · V = m · g
V = m / ρ = 300 / 1000 = 0,3 m³
Problema 3Coroana regelui are 1 kg și, cântărită în apă, dinamometrul arată 9,4 N. Din ce este făcută? (g ≈ 10)
FA = 10 − 9,4 = 0,6 N, deci V = 0,6 / (1000 · 10) = 0,00006 m³ = 60 cm³
ρ = 1000 g / 60 cm³ ≈ 16,7 g/cm³, mai puțin decât aurul (19,3)
Fₐ = 1000 · 10 · 0,07 = 700 N.
600 / 1000 = 0,6, adică 60%.
Își reglează greutatea cu balastul până când G = Fₐ: densitatea lui medie devine egală cu a apei.
Nu te grăbi să deschizi răspunsurile. Gândește-te întâi singur, discută cu cineva și abia apoi verifică.
Da, la fel de scufundat: atât greutatea vaporului, cât și greutatea apei dezlocuite sunt de 6 ori mai mici. Raportul dintre ele rămâne același.
Puțin mai mult. Apa împinge degetul în sus cu forța arhimedică, iar degetul împinge apa în jos cu aceeași forță (principiul III), forță care ajunge la cântar.
Are volum mare și masă mică. Forța arhimedică este mare, iar greutatea mică, deci trebuie să o ții jos cu o forță aproape egală cu greutatea apei dezlocuite.
Nu! Gheața plutind dezlocuiește exact atâta apă cât cântărește, iar topită devine exact acea cantitate de apă. Nivelul rămâne același.
În apă, cartoful pare mai ușor cu greutatea apei pe care o dezlocuiește. În apa sărată, mai densă, pare și mai ușor. Ai măsurat volumul cartofului fără cilindru gradat: o diferență de 0,2 kg înseamnă 0,2 L de apă dezlocuită, deci un volum de 200 cm³. Ai repetat, practic, metoda lui Arhimede pentru coroană.
Ai învățat formulele și ai rezolvat probleme. Acum vezi cum fac aceleași calcule oameni obișnuiți și specialiști, la ei acasă sau la serviciu. Încearcă singur calculul, apoi deschide rezolvarea.
O barcă de 200 kg duce 3 persoane cu masa totală de 240 kg. Ce volum de apă trebuie să dea la o parte ca să plutească?
La plutire, forța arhimedică este egală cu greutatea totală: ρ · V · g = m · g.
V = m / ρ = 440 : 1 000 = 0,44 m³.
✅ Barca trebuie să dezlocuiască 0,44 m³ de apă. Constructorul o face cu un volum total mult mai mare, ca să rămână bine deasupra apei.
Gheața are densitatea de 917 kg/m³, iar apa de mare de 1 025 kg/m³. Ce parte dintr-un aisberg este sub apă?
Fracțiunea scufundată = ρcorp / ρfluid.
917 : 1 025 ≈ 0,895.
✅ Aproximativ 89% din aisberg este sub apă. De aici expresia „doar vârful aisbergului”.
Un balon cu aer cald are 2 500 m³. Aerul rece de afară are 1,2 kg/m³, iar cel cald din balon 0,95 kg/m³. Ce masă poate ridica (cu tot cu balonul și coșul)?
Forța netă = (ρrece − ρcald) · V · g.
(1,2 − 0,95) · 2 500 = 625 kg de aer „în plus”.
✅ Poate ridica ≈ 625 kg, cu tot cu învelișul, coșul și pasagerii. Iarna, cu aer mai rece, balonul ridică mai mult.
Clasa a VII-a: „Legea lui Arhimede și aplicații”; se leagă de Lecția 6 (densitatea) și de povestea coroanei din Lecția 3. Lecția încheie capitolul de statica fluidelor.
Ai parcurs toată lecția? Bifeaz-o, ca să vezi pe pagina capitolului cât ai înaintat.