Pictorul de stele
În podul Cetății Pixelilor era un atelier vechi, cu șevalete și foi împrăștiate peste tot. Pixi Pixelatu a urcat scările în fugă, cu o foaie în mână.
Am desenat ceva! O casă. Cu ușă și acoperiș!
Bitulică a luat foaia și a întors-o pe toate părțile.
E frumoasă. Dar e prea mare. Stelele tale sunt doar 25. Cinci rânduri și cinci coloane.
Pixi s-a uitat la foaie, apoi la plăcuță, apoi iar la foaie.
Atunci o fac mai mică. Mică, mică, mică. Cât stelele mele.
Tehnomir a scos din mânecă o foaie nouă, pe care erau desenate 25 de pătrățele.
Iată pânza ta, pictorule. Fiecare pătrățel e o stea. Dacă îl colorezi, steaua se aprinde. Dacă îl lași alb, steaua doarme.
Deci eu hotărăsc care stea strălucește?
Tu hotărăști.
Și Pixi a fost atât de emoționat, încât aproape a căzut de pe scaun.